creare site-uri la comanda 079953912

Matematica a fost cea care l-a scăpat pe un șofer de pedeapsă

Ingeniozitatea nu are limită atunci când este la mijloc o sancțiune a agenților de patrulare de care trebuie să scapi.

A demonstrat-o un șofer, care, după ce a făcut câteva calcule demne de titlul de ”matematică superioară”, a reușit să convingă judecătorul să fie de partea sa.

Mai exact, un șofer s-a ales cu proces-verbal, fiind recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 236 alin. (1) din Codul contravenţional și sancționat cu amendă în mărime de 20 de unităţi convenţionale, cu aplicarea a 3 puncte de penalizare. Și asta pentru că, fiind la volanul automobilului și deplansându-se pe traseul Dubăsari-Vadul lui Vodă–Budești-Chișinău M-4, cu 64 km/oră, ar fi ignorat prevederile indicatorului 3.27.1 R.C.R. ”Viteza maximă limitată”, (50 km/oră). Inspectorul a fixat viteza de 64 km/oră, scrie Bizlaw.

Nefiind de acord cu procesul-verbal și decizia agentului constatator, contravenientul a depus o contestaţie, solicitând anularea acestora și încetarea procesului contravențional. În contestaţie, conducătorul a indicat că se deplasa regulamentar pe traseul Dubăsari-Vadul lui Vodă (R5). În intersecţia străzilor R5 şi Strada centrală 1C din preajma satului Coşniţa a fost oprit de către un colaborator al Inspectoratului Naţional de Patrulare, care l-a rugat să prezinte actele şi i-a comunicat că a depăşit viteza de circulaţie admisă pe porţiunea respectivă de traseu. Ulterior, inspectorul l-a rugat să meargă în automobilul INP, pentru a-i confirma ilegalitatea săvârşită. Șoferul nu se consideră vinovat, iar în motivare a menționat că imaginile prezentate de către inspectori nu stabilesc încălcarea regimului de circulaţie din mai multe considerente. Mai exact, acesta cunoștea poziția automobilului INP, deoarece l-a văzut când se ducea în direcția orașului Dubăsari. La întoarcere, șoferul a urmărit cu atenție regimul de viteză și nu l-a depășit.

Conducătorul auto a mai indicat că imaginile prezentate sunt făcute sub un unghi care nu determină locul autovehiculului faţă de indicatorul 3.27.1 ”Viteza maximă limitată”. La fel, acesta a mai precizat că procesul-verbal nu are număr de înregistrare. Acesta a solicitat declararea procesului-verbal nul și încetarea procesului contravențional.

În şedinţa de judecată, contravenientul a susţinut că știa foarte bine locul de amplasare a automobilului poliției, deoarece făcea cale întoarsă de la Dubăsari și era foarte atent la trafic. Plus la aceasta, a fost atenționat și de alți șoferi, care se deplasau din sens opus, așa că era foarte atent la regimul de viteză. Cu toate acestea a fost stopat și i s-au prezentat imaginele video, fixate cu depășirea vitezei de 64 km/oră. S-a întocmit procesul-verbal cu care el nu a fost de acord pe motiv că automobilul IP Dubăsari l-a fixat sub un unghi destul de mare, nerecomandat de producătorul dispozitivului radar. În manual se atenționează că în procesul de exploatare a radarului unghiul nu trebuie să depășească 10-15 grade față de axa de deplasare, altfel se crează o rată de eroare de la 2% până la 45%. El a făcut un calcul a punctelor de deplasare a automobilului și a calculat unghiul axei direcției de deplasare în raport cu radarul, care constituie în jur de 30 grade. Calculând progresia ratelor descrisă în manual, rata de eroare a vitezei fixată ar fi în jur de 7-9 km. La întrebările adresate a concretizat că linia perpendiculară ce reprezintă distanța dintre locul de staționare a automobilului poliției și axa de deplasare a automobilului său ar avea o lungime de 20 metri. Distanța, în momentul fixării cu radarul, între automobilul său și intersecția între axa de deplasare a automobilului și linia ce unea perpendicular cu aceasta automobilul staționat al poliției ar fi de 40 metri.

Din imaginea pe care i-a prezentat-o inspectorul a stabilit că distanța era de 40 de metri datorită unui pilon, pe care era amplasat un panou ce arăta localitățile și distanța până la acestea. Mai mult, automobilul lui se afla în apropierea acelui pilon. La fel, în pozele prezentate nu se vedea indicatorul 3.27.1. Potrivit măsurărilor sale, indicatorul rutier 3.27.1 se afla la o distanță de aproximativ 180 de metri de la intersecția între axa de deplasare a automobilului său și linia ce unea perpendicular cu aceasta automobilul staționat al poliției.

Agentul constatator a explicat că șoferul a prezentat calculele sale, dar care nu pot fi recunoscute ca dovezi. Aparatul radar este un aparat testat, certificat conform legislației în vigoare. Nu pot fi luate în calcul schemele întocmite, deoarece nu pot servi ca dovadă. Agentul constatator a precizat că nu poate prezenta imaginile, deoarece nu s-au păstrat.

Instanța de judecată a decis să admită contestația conducătorului auto, motivând că, din declarațiile șoferului (20 metri distanța dintre locul de staționare a automobilului poliției și axa de deplasare a automobilului său și 40 metri distanța dintre automobilul său în momentul fixării cu radarul și intersecția dinte axa de deplasare și linia perpendiculară ce unește automobilul poliției cu axa de deplasare) se constată faptul că unghiul dintre latura ce unea automobilul cu mașina  poliției și latura, ce reprezenta axa de deplasare a automobilului, era de 30 grade. În decizie se spune că ”dacă ne imaginăm un triunghi dreptunghiular, în care catetele reprezintă axa de deplasare a automobilului lui Leon Vadim și linia perpendiculară ce unește locul de staționare a automobilului poliției cu axa de deplasare a automobilului lui Leon Vadim, iar ipotenuza reprezintă latura ce unește automobilul lui Leon Vadim cu automobilul poliției, atunci tangenta unghiului dintre latura ce unea automobilul lui Leon Vadim cu automobilul poliției și latura ce reprezenta axa de deplasare a automobilului lui Leon Vadim ar fi egală cu 20/40, adică cu ½. Tangenta de ½ corespunde unui unghi de 30 de grade într-un triunghi dreptunghiular”.

Instața a mai precizat că, potrivit instrucției de folosire a aparatului de tip radar, de model ”Iskra-Video”, se recomandă ca unghiul dintre axa măsurătorului și direcția de mișcare să nu fie mai mare de 10-15 grade, deoarece datorită ”efectului cosinusului” se pot admite erori în măsurare. Astfel, potrivit instrucției, în cazul unui unghi de 10 grade eroare poate fi de până la 2%, în cazul unui unghi de 15 grade, eroare poate fi de până la 4,5%, în cazul unui unghi de 20 grade eroare poate fi de până la 7%, în cazul unui unghi de 25 grade eroare poate fi de până la 9,5 %, în cazul unui unghi de 30 grade eroare poate fi de până la 12% etc.

În cazul în care unghiul de măsurare era de 30 grade, potrivit instrucției de folosire a aparatului de tip radar, marja de eroare la stabilirea vitezei ar putea ajunge până la 12%. 12 % din 64 km/h reprezintă 7,68 km/h. Astfel, autmobilul putea să se miște cu viteza de 56,32 (64 – 7,68) km/h, însă radarul să arate 64 km/h, datorită unghiului de măsurare. Prin urmare, procesul contravenţional pornit a încetat pe motiv că nu există faptul contravenţiei. Decizia este cu drept de recurs în termen la Curtea de Apel Chişinău.

Citește și:

Media