creare site-uri la comanda 079953912

(foto/video) Cu noul Duster în creierii munților: ploaie, ceață, zăpadă și povestea de dragoste descoperită la Cabana Muntele Mic

Al treilea loc descoperit în munții României alături de noul Dacia Duster a fost clădit pe fundația unei povești de dragoste dintre un american și o româncă.

De Căsuța Bunicii te desparți greu. La fel de greu ca de o bunicuță care a făcut mămăligă la ceaun, plăcinte cu brânză în cuptor de lut și a croșetat ciorapi de lână pentru tine și pruncii tăi. Duster s-a opintit în culmea potecii de la intrare, a făcut dreapta și a alunecat ușor prin mocirla abia dezghețată de soarele dimineții. 

La Făgăraș ni s-a făcut dor de portocaliul mașinii noastre, așa că am săpunit rapid Duster-ul sub un jet de apă și perii. Parcă ne-a mulțumit clipind din LED-uri. Am înfulecat un sendviș de benzinărie și am luat calea Sibiului.

De-a stânga noastră au vegheat tot timpul Meridionalii cu crestele lor înzăpezite, însă nici măcar acest decor nu a reușit să compenze griul șoselei naționale, murdare.

Ne-a mai înveselit muzica din telefon, pe care l-am conectat direct la USB-ul sistemului Media Nav Evolution. Cum am mai zis-o și în celelalte teste cu Duster, USB-ul eșuează la încărcarea telefonului, pentru că energia care vine prin mufa USB nu face față energiei consumate de telefon. Dar măcar se achită de citirea melodiilor. iPhone-ul meu a fost detectat ca un dispozitiv auxiliar, iar muzica din iTunes a început să se audă bine din boxele mașinii. Mi-a plăcut că sistemul afișa și coperta albumului.

Deasupra sistemului Media Nav există un fel de scobitură care ar trebui să servească drept suport pentru telefonul mobil, dar nu v-aș sfătui să-l lăsați acolo pentru că o să zboare la primul viraj abordat cu aplomb. Bineînțeles, există și posibilitatea de a reda muzica de pe telefon prin Bluetooth. Problema este că sistemul are tendința de a răspunde greu la comenzi și de a o lua puțin razna imediat după ce termini un apel.

De la Sibiu ne-am urcat pe autostradă și am continuat relaxați puțin peste 100 de kilometri. A fost momentul în care Duster mi-a demonstrat încă o dată că e mai bine antifonat decât vechiul model. Bineînțeles că e loc de mai bine, mai ales la 130 de km/h, însă au fost făcute îmbunătățiri majore. De asta urmează să se convingă în viitorul apropiat și clienții europeni care au comandat noul Duster. Le-am găsit mașinile cocoțate pe mai multe TIR-uri care luau calea dealerilor din afara țării. Așa cum bine am intuit, culoarea Atacama Orange este cea mai populară. 

Și fiindcă traficul pe autostradă a fost unul lejer, am folosit pilotul automat. Butonul de activare a rămas în continuare pe consola centrală, însă butoanele de acționare sunt pe volan, mult mai bine evidențiate și ușor de manevrat. Tot bine evidențiate sunt activarea funcției și viteza de deplasare pe computerul de bord al mașinii. Totul e atât de simplu de citit, încât am impresia că un german pragmatic și-a băgat coada în dezvoltarea noului Duster.

Cineva ne întreba zilele trecute cu ce turație ruleză Duster la 100 de km/h în treapta a șasea. Răspunsul este 2100 de rotații.

Am coborât de pe autostradă și am ținut drumul către Caransebeș. Pe înserat am lăsat în spate casele pestrițe din Borlova și, după nici un kilometru, am găsit locul care ne primește în pântecele sale pentru două zile: The Little Mountain Cabin. Pe românește, Cabana Muntele Mic. Nu aruncați cu pietre. O să vă explic de ce am folosit numele englezesc.

În anul 2012, Weston, un tânăr american din Pennsylvania, a sosit în România cu un program de voluntariat. A fost primul pas către o poveste de dragoste înfiripată în vara acelui an, între Weston și Daniela. Misiunea tânărului s-a încheiat la final de august, dar nu avea să fie doar o iubire de-o vară, pentru că americanul s-a întors în România în toamna lui 2012. A petrecut o iarnă întreagă pe lângă Caransebeș, învățând românește. Și s-a descurcat bine, după cum îl aud la telefonul primit chiar în momentul sosirii. Weston vorbește bine limba noastră, bineînțeles cu un accent american pur.

The Little Mountain Cabin s-a născut mai mult dintr-o necesitate a cuplului, care se logodea de Valentine's Day, la numai 8 luni de când cei doi s-au cunoscut. Daniela avea nevoie de timp pentru a primi permis de ședere în Statele Unite, așa că Weston s-a decis să aștepte aici oricât va fi nevoie. Așa că în martie 2013 deja făceau măsurătorile viitoarei lor case. Primii bușteni au fost aduși la început de mai, iar până în 5 iulie, ziua nunții lor, cabana era deja ridicată, iar Weston trecea pragul casei alături de soția sa româncă. Au stat acolo toată vara, chiar dacă The Little Mountain Cabin a fost racordată la curent electric abia în toamnă.

Vreme de aproape doi ani, Weston și Daniela au locuit în cabana de lângă Borlova. Până când au plecat în State. De atunci, casa a devenit una de vacanță și de închiriat pentru turiștii dornici să locuiască într-un lodge american. Totul sugerează asta. De la hornul exterior din piatră, până la forma casei din Bușteni. Interiorul este luminat cu geamuri mari, iar pereții din grinzi masive îți oferă o senzație de căldură cum rar o să întâlnești.

Baia are două lavoare, un detaliu pe care îl găsești mereu în băile din SUA. Și ar mai fi și alte astfel de detalii: ventilatorul suspendat, comutatoarele pentru lumină, covorul mare și canapeaua și fotoliul din piele. Bucătăria vine echipată cu ce găsești prin România și este gata să îți pună la încercare abilitățile de bucătar. Asta pentru că, ați intuit bine, Little Mountain Cabin nu oferă servicii de masă. Ar mai fi ca soluție un restaurant-pensiune, situat la 400 de metri distanță: Conacul Vânătorilor. Dar după o cină acolo, am preferat să mâncăm ghinde pe tot parcursul șederii.

Noaptea, cabana este frumos luminată. Atât de frumos, încât Ciprian nu a avut stare până nu a scos una dintre cele mai bune poze cu Duster din această expediție.

The Little Mountain Cabin este situat la vreo 20 de kilometri de platoul Muntele Mic, o zonă importantă pentru cei care iubesc schiul. Ne-am urcat așadar în Duster să vedem dacă mai prindem vreo urmă de zăpadă sus pe creastă. Ploaia măruntă care a înmuiat totul în jur s-a transformat treptat într-o ninsoare ușor înghețată. Sus, pe platou, o ceață pe care o tăiai cu cuțitul. Ciprian a fost încântat de atmosfera lăptoasă și aproape că nu s-a putut opri din poze.

Am profitat de faptul că avem un platou pustiu la dispoziție, am cuplat 4x4 și am dezactivat ESP-ul și controlul tracțiunii. Recunosc, a fost distractiv. La plecare, sistemele electronice s-au cuplat automat imediat ce am depășit 50 de km/h. De parcă ne-ar fi așteptat Iadul Alb pe care îl prezintă televiziunile le fiecare deszăpezire, ne-am luat cu noi câtă apă a putut intra în buzunarele portierelor lui Duster. Și au intrat patru sticle de 0.5 litri de apă minerală plată, înghesuită acolo de prietenii noștri de la Borsec.

Ne-am dorit un peisaj de iarnă pentru Duster și Muntele Mic nu ne-a dezamăgit. Din păcate, ceața densă nu ne-a lăsat să vedem panorama munților din zonă, despre care am auzit că ar fi memorabilă. Chiar și așa, pozele din această galerie foto promit să fie memorabile. Nu uitați să o explorați și să ne spuneți care este fotografia care v-a plăcut cel mai mult.

Nu uitați să ne urmăriți zilnic aventurile pe pagina noastră de Facebook sau căutând hashtag-ul expediției: #CuDusterÎnCreieriiMunților.

Citește și:

Media